marți, 20 noiembrie 2012

La fabrică să opriți, la fabrică

Să recapitulăm:
deci suntem în luna a unșpea
am văzut sexul tău desenat pe
pereții latrinelor publice
supradimensionat
pe paginile manualelor școlare
în mâinile mele
eu te aștept ca Frida Kahlo
cu sprâncenele împreunate
și flori în păr
aceasta sunt eu
înghițind alcoolul ca un barbar
nu pot să vă spun nicio poveste,
nici măcar una.

Descriptio

acesta este satul unde nu se găsesc țigări.
oamenii vorbesc în slavonă bisericească
satul are vitrine înalte până la cer
oameni bărboși se cațără pe rafturi printre sticlele de vodkă și vata de zahăr
soarele apune undeva după vitrinele acestea uriașe
aerul e roșiatic are o dulceață de mort
toți suntem în siguranță
(așa scrie pe toate telegramele)
aici, pe raftul de sus, lângă steaua polară.

Liniște pe strada Franceză

tu mă iubești pe mine
ca un om primitiv
palmele tale îmi strivesc coapsele
vii și pleci.
noaptea nu trece nimeni prin gangul ăsta, iubitule.
fac piruete prin zăpada murdară
iar sfârcurile mi se învinețesc de frig.
simt doar cum oasele mele de gheață
se sfărâmă.